Pe lângă acestea, creierele sunt relativ mai mari. Această suită de trăsături necesită cheltuieli mai mari de energie, iar un metabolism potrivit ar putea susţine aceste trăsături evolutive.
Toate animalele îşi alocă energia pentru nevoile creşterii, reproducerii şi întreţinerii. Ca rezultat, avem de multe ori diverse compromisuri: spre exemplu o mică rozătoare, care se reproduce mai repede decât este de aşteptat în raport cu masa sa corporală, va avea în mod tipic o durată de viaţă mai scurtă. Oamenii, însă, sunt dovada unui paradox: ei se pot reproduce mai des şi au bebeluşi mai mari, dar, de asemenea, au şi cel mai mare creier cu o longevitate prelungită decât orice altă maimuţă mare.
Pentru a studia mecanismele care stau la baza diferenţelor noastre în consumul de energie, o echipă internaţională condusă de Herman Pontzer de Colegiul Hunter (SUA) a realizat recent un studiu.
Echipa a luat masurări directe ale cheltuielilor energetice de zi cu zi la 141 de persoane şi o mostră din toate speciile cunoscute de maimuţe mari: 27 cimpanzei, 8 bonobo, 10 gorile şi 11 urangutani. Echipa a colectat probe de urină şi salivă pe parcursul a 7 – 10 zile în timp ce toţi subiecţii au urmat rutina lor zilnică obişnuită.
Ei au descoperit că oamenii au dezvoltat o rată accelerată a metabolismului şi un depozit mai mare de energie în comparaţie cu maimuţele. Totalul cheltuielilor umane de energie (ETE) este mai mare decât cea a urangutanilor, gorilelor, cimpanzeilor şi al bonobo cu 820, 635 şi respectiv 400 kilocalorii (kcal) pe zi. Aşa că în timp ce cimpanzeii şi bonobo au un consum mai mic de energie decât noi, ei folosesc mai multă energie decât oricare dintre celelalte maimuţe, chiar mai mult decât cea mai mare maimuţă dintre toate – gorilele.
Această creştere a cheltuielilor energetice umane se datorează ratei noastre metabolice sau cantităţii de energie care este necesară atunci când corpul este în repaus. Acest lucru înseamnă că organele noastre au o activitate metabolică mai mare.
În plus, cercetătorii au descoperit că oamenii au un procent mult mai mare de grăsime corporală, comparativ cu celelalte maimuţe care rămân destul de slabe, chiar şi în captivitate.
„O creştere a ratei metabolice, împreună cu schimbările în alocarea de energie, au fost cruciale în evoluţia dimensiunii creierului uman şi în istoria viaţii”, au conchis autorii studiului.
Sursa: IFL Science
Vă recomandăm şi aceste articole: